Pocăința! ! ! ...

Pocăința-i un proces
De credință în progres,
Este-un legământ aparte
Alungând lucruri deșarte,

Ține drumul, pân la moarte
SPRE IERTAREA DE PĂCATE! ! ,

În viața fără moarte
Ea cere atât dreptate,
Cât și Adevăr și Cale,
Spre cinstea puterii Sale,
Orice lucru rău prăvale! ! ...

Pocăința e iubire
Pentru Tată, Duh și Mire
Ea se obține ușor
Dar nu-i dată tuturor...

Pocăința e o parte
A vieții fără moarte,
Ea începe pe pământ
Copiată, din Cuvânt

Câte-un sacrificiu cere,
Calea, către mângâiere
Chiar de-i un drum auster,
Duce, negreșit la cer! !

Pocăința-i ascultare,
A Cuvântului, din noi
Și-o temere foarte mare-n
Judecata de Apoi,

Fiindcă Mirele ne ia
În Împărăția Sa,
Ea degrabă, ține postu
Negru post, sau parțial,

Știm, când rostim ”Tatăl Nostru”
Că n-are-n, nimic egal,

Pocăința-i, într-un un om
Un om foarte hotărât,
Ea din ceruri a venit,
Ține de-un sine smerit! ! ...
Rob umil, Marelui Domn,

Bucuria revederii,
Prea-Naltului, Nostru Tată! ...
Rai descoperit, vederii
Cum trăia Adam odată,

Este de la primii pași
O sămânță de urmași,
Cei ce-o resping din mândrie
N-au loc în Împărăție! ... ,

Au sigur, un loc în Iad
Unde blestemații ard! ! ...

Blându Ioan
13.08. 2025.

PS
Frate, nu ești deloc singur
Ești din turma, lui Isus
Care poți ca să fii sigur,
Că te duce-n ceruri sus,
Fiindcă noi n-avem apus! !