Pe veci am să rămîn cu Tine
Mântuitorul meu iubit,
Căci pe o mare-nfuriată,
Tu, singur, nu m-ai părăsit!

Plecară prietenii şi frații,
Înspăimântaţi de val și vânt,
Tăiară ancora nădejdii
Şi o trântiră la pământ.

Dar Tu-ai rămas cu mine-n barcă
Cârmaci, cum n-am mai întâlnit,
Și peste-a lumii valuri grele
Isus, cu Tine am plutit!

Tu nu Te-ai înfricat de valuri,
N-ai tremurat de-ameninţări,
Căci plin de har, Tu porţi iubirea
Şi-o dai în cele patru zări.

*

Pe veci am să rămân cu Tine,
Mântuitorul meu iubit;
Căci jos, în valurile vieţii
Nicicând, Tu nu m-ai părăsit.

Și vom pluti prin valuri grele
Spre țărmul veşnic şi sublim,
Căci toate dorurile mele
Sunt ancore-n ceresc Elim!