ZIUA ALEASĂ: DRUMUL SPRE IZVOR

1.
Un an întreg am stat pe mal tăcut
Și am adunat cuvinte din Scriptură.
Voiam să am răspuns la tot, fără fisură,
Căutând să prind în mintea mea Cuvântul.
Dar cu cât mai mult în pagini am săpat
Cu atât vedeam că știu tot mai puține.

2.
Dar am înțeles smerit atunci pe margine,
Că a ști tot e un mândru chin uman.
Botezul nu e pentru sfinții cu mintea de cristal,
Ci pentru cel care se simte zdrobit pe mal.
Botezul e un strigăt de ajutor să scapi,
Un simplu: "Sunt păcătos, dar Te iubesc!"

3.
Și când am spus: "Sunt gata, vreau să vin!"
Cuvinte atent pregătite, mi-au fost rostite.
Că mă așteaptă un strai de in, alb, divin
Ce-l voi purta într o zi de ceruri aleasă.
Iar eu să mă rog cu multă stăruință,
Să vină a Sa putere prin credință.

4.
Stau și mă întreb în rugăciune mută,
Ce e puterea ce are să vină în dar.
O fi ea roada, semnul de iubire,
Ce-mi schimbă direcția și întreaga fire! ?
Blândețea, pacea, mila, îndelunga răbdare,
Ca să am în lume o nouă înfățișare.

5.
Sau poate-s daruri pentru mărturie,
Să-L pot face pe, El, cunoscut și pentru alții? !
Ca haina albă gata pregătită și curată,
Să nu rămână în urmă prăfuită.
Ca s-o port prin Duh Sfânt, în mine
Slujind mereu și făcând numai bine.

6.
Nu trebuie să știu acum tot drumul,
Ci doar să urmez pe cel ce m-a răscumpărat.
Să las în apă păcatul și Vechiul eu,
Știind ce-i viața veșnică, cu adevărat.
Să te cunosc pe Tine, unic Dumnezeu,
Pe Isus Hristos, fiul Tău și Mântuitorul meu.

7.
Îți mulțumesc, Părinte, de grija Ta cea mare,
Că mi ai deschis o cale de pace și iertare.
Te rog acum din ceruri, mă ține strâns de mână,
Puterea de la tine în suflet să-mi rămână.
Să duc la capăt, Doamne, lucrarea pe deplin,
Să mă nasc din apă și din Duh, al Tău să fiu.


AMIN!