La crucea Ta eu stau smerit,
Cu suflet trist și apăsat,
De multe ori eu am greșit,
Dar Tu mereu m-ai ridicat.

Privind la rănile din palme,
La sângele ce s-a vărsat,
Înțeleg iubirea mare
Cu care Tu ne-ai câștigat.

Ai fost batjocorit pe drum,
Lovit și dus spre Golgota,
Și nimeni nu-Ți întindea mâna
Să-Ți ușureze crucea.

Cunună grea de spini pe frunte
Cu răni adânci Te-au apăsat,
Dar pentru lumea rătăcită
Tu viața Ta Ți-ai dat.

Când setea tare Te-a cuprins,
Nu apă bună Ți-au adus,
Ci oțet amar Ți-au dat să bei,
O, scumpul meu Isus.

Dar chiar și-atunci, în suferință,
Tu pentru oameni Te rugai,
Și pentru cei ce Te loveau
Iertare Tu cereai.

Iubirea Ta e fără margini,
Mai mare ca orice păcat,
Prin jertfa Ta avem iertare
Și drum spre cer deschis ne-ai dat.

Și eu la crucea Ta, Isuse,
Mă plec cu suflet mulțumind,
Că prin iubirea Ta cea mare
Trăiesc sperând și Te iubind.