Trecut-au anii peste lume
Și atât de multe s-au schimbat
De când în Biblie se spune
De-un om ce fost-a împărat

Cu mare vază-n toată lumea
Îl cunoșteau toți cei mai mari
C-avea un dar ce și -l dorea
Și om de rând, și cei cu bani

Dar darul lui nu era simplu
De înțeles pentru oricine
Nu toți cunoșteau înțelesu'
Puterii lui de-a face bine.

Era puterea cea supremă
Ce dă și pace pe pământ
Dar și fericire eternă
De ști s - o cauți în Cuvânt

Ați înțeles voi oare-acuma
De ce putere tot vorbesc?
Și care-i omul din Scriptură
Pe care tot îl amintesc?

Puterea lui nu era forța
Nici nu era vreun înger alb
Puterea lui era în vorba
Și-n gândul lui mereu curat

Da, asta e cu siguranță!
Înțelepciunea e puterea!
De Solomon Biblia ne-nvață
Priceperea-i era averea.

Și asta-i era rugăciunea
Și zi și noapte și oricând
"Dă -mi Doamne azi înțelepciunea
Să fac doar bine pe pământ"

Dar Dumnezeu i-a dat mai multe
Și bani, averi și bogății
Chiar dacă nu erau cerute
Nu l-a lăsat în orice zi.

Dacă îi cerem cu credință
Pricepere în orice zi
Și-nțelepciune și voință
Să faci doar bine, tu să ști
Căci vei avea parte de toate
Ce-ți trebuie pentru-a trăi.

Întâi de toate pune piatra
Cea mare care e Hristos
La temelia vieții tale
Și îți va da tot ce -ți lipsește
Să -ți zidești casa cu folos.

Dar nu uita, oricând în viață
Să stai în rugă pentru-aceste
Căci le poți pierde cum ne-nvață
Și Biblia de acest rege

El și-a pierdut înțelepciunea
Chiar la finalul vieții lui
Și a lăsat în urmă pacea
Făcandu-și dumnezei păgâni

Înțelepciunea nu-i cadoul
Ce-o dată -l ai și -l ți -n sertar
Ci zilnic cere-i de la Domnul
Și fă din ea în viață-un far.

Veghează azi pe calea dreaptă
C-a ce-ai primit să nu se stingă
Și ca fecioară înțeleaptă
Să ți tu candela aprinsă.