Atunci, nu vom putea spune:
Am fost păstor, prezbiter,
Și credeam că asta ajunge
Să avem aicea jos un nume,

Alegerile, le-am manipulat!
Ne-am dorit aicea cinste,
Să ne știe tot poporul,
Noi suntem învățătorul.

Domnul privește spre noi,
Ne dă timp să ne pocăim,
Sinceri, în fața Lui să venim,
Să nu încercăm, să-L păcălim!

Cuvinte frumoase am rostit,
Mintea poporului am sucit,
Dar… noi, nu ne-am pocăit.
Am vrut să ni se dea cinste,

Adunările din jur să știe:
Noi, am fost aleși părinte,
Peste toate sufletele sincere. .
Doamne! Până când vei tăcea?

Ieftin! ... teatru am jucat,
Pe frați i-am înduplecat,
Că noi am fi foarte curați,
De Tine, Doamne, luminați.

Domnul ne îndeamnă acum:
De vicleșuguri să ne lepădăm,
Vrea să fie foarte bine înțeles!
Privirea Lui, niciodată, nu dă greș.

Londra 2019.