În brazda veche-a gliei străbune,
Se scrie dorul neamului curat,
Cu rugi șoptite-n lacrimi și-n minune,
Sub cerul sfânt de altar încoronat.

Patria mea e cântec și jertfire,
E pâine ruptă-n prag de dimineață,
Cu Dumnezeu lumină-n nemurire,
Și sânge viu ce-aprinde-n noi speranță.

Cât timp credința arde-n dor nemărginit,
Nu piere neamul, nu se frânge-n vânt,
Că patria trăiește neînvins
Prin cei ce-o poartă-n suflet și cuvânt.

Andrei Guțu,
09.01. 2026