Și virtutea, și prostia
Cu putință-s la oricare.
Unde-i una sau cealaltă
Nu cunoști așa, îndată:
Cunoști numai la-ncercare
De ce-i în stare fiecare.

Cu virtuțile alese
E ca și cu ochii tăi.
Nu vezi ochii buni la altul,
Tu îi vezi numai păcatul.
Fiindcă ochii tăi sunt răi,
Vezi la alții doar trăsnăi.

Sunt mulți oameni care au
Bunuri scumpe-n sinea lor.
Dar acestea sunt ascunse
Și de prea puțini pătrunse.
Le afli numa-ntâmplător,
Nu-s în văzul tuturor.

Nu e om să nu se creadă
În el însuși mai presus
Decât orice om ce-n lume
Tinde ceva să-și asume
Și-ar fi orișiunde pus
Decât alții mai presus.

Numai cel smerit cunoaște
Taina marii-nțelepciuni
De-a se socoti nevrednic
Pe acest pământ vremelnic,
De-a fi pus cu cei mai buni
Pentru mai înalte misiuni.
Amin.
(Joi, 13 mai 2021)