Dumnezeu, Tatăl cugetând la Iubire,
Tuturor din cer le-a pus o întrebare,
Cine poate să meargă pe pământ, cine
Să rabde tot Calvarul, s-aducă salvare!
Adâncă tăcere se făcu deodată,
Nimeni, dar nimeni nu îndrăznea să vină,
Decât Fiul ce purcede de la Tatăl,
El, Fiu de Dumnezeu, ființă divină!
Prin galaxii mii, printre stele coboară
Pe pământ, se întrupează să se nască,
Din Duhul cel sfânt și Maria fecioară,
Binecuvântată-ntre femei, aleasă!
Și într-o seară împărătească, sfântă,
Se naște Pruncul la o margine de sat,
În frg și ger, într-o sărăcie cruntă,
Într-un staul de oi, în paie înfășat!
Îngeri cu bucurie coboară, urcă
În cântec de slavă unind cer și pământ,
Vestea bună la toți oamenii s-ajungă,
Că S-a născut Mesia, Darul curat, sfânt!
Magii știind, cu multe daruri au venit,
Și păstorii din câmpie vin să se-nchine
La Prumcul divin, Mesia profețit,
Și toți s-au bucurat de a Sa venire!
Să trăim și noi cu bucuria de Sus
Nașterea Pruncului, marele Împărat,
Al nostru sfânt Mântuitor, Fiul Isus,
Domnul Domnilor, Mesia, Darul curat!

Amin!