Robul liber
, , Robul liber” este omul care Îi aparține lui Hristos, dar tocmai de aceea trăiește cu adevărat liber. La prima vedere sună ciudat: cum poți fi și rob, și liber în același timp? Dar în viața de zi cu zi se vede foarte clar. Când nu-l ai pe Dumnezeu ca Stăpân, altceva ajunge să te stăpânească: grijile, părerile oamenilor, fricile, dorințele care nu se mai termină. Fără să îți dai seama, devii robul lor.
Când Îi predai viața lui Hristos, nu intri într-o robie care te apasă, ci într-o rânduială care te eliberează. Dumnezeu nu te ține cu forța, nu te îngrădește, nu-ți taie aripile. El te învață să trăiești curat, liniștit, cu inima împăcată. Și exact asta e libertatea: să nu te mai conducă frica, mânia, vina sau oamenii.
Robul lui Hristos este liber pentru că știe cine îl conduce și în cine se poate odihni. Nu se mai luptă singur cu totul, nu mai cară poverile fără ajutor. Și când face binele, nu îl face din obligație, ci pentru că inima îi este schimbată.
Așa se naște adevărata libertate: din încredere, nu din revoltă; din ascultare, nu din încăpățânare. Omul care se lasă în mâna lui Dumnezeu nu pierde nimic, ci câștigă tot ce este mai bun. Devine un „rob” cu inimă liberă, care merge pe drumul lui Hristos cu bucurie, nu cu teamă.

A fi „rob liber” înseamnă să aparții Celui care te iubește cel mai mult și să trăiești fără noduri în suflet. Este libertatea celui care a găsit în sfârșit stăpânul bun, Stăpânul care nu apasă, ci ridică; nu închide, ci deschide; nu leagă, ci dezleagă.
Diana G. U.