Omenirea, încotro?
Alexandrina Tulics, album Destine

referințe -trezire și veghere

Plecăm plânși de pe planetă,
săraci și umiliți, în suflet goi,
că nu mai este loc de lăcomia unor,
nu mai e loc și pentru noi.
Se ruginesc în țintirim coroane,
aduse celor plecați curând;
în poarta spitalelor,
oh, Doamne, vin neamurile plânse
cu-acei care s-au stins agonizând.
Se ruginește viața pe planetă,
omenirea și-a pierdut normalitatea,
anomalii
în știință, artă, poezie,
se pierde adevărul, realitatea,
blestemul Terrei e bomba și maneaua:
ducă-se pe pustie! !
Rămân cântând, scriind:
La Steaua…