Cina cea de taină

Venim în fața Ta, Isuse, și vrem ca să putem cina
Și starea noastră să ne fie în totul după voia Ta!
Să ne apropiem de Tine c-o inimă tot mai curată
Și să ne fie conștiința mai pură și mai fără pată!

Vrem să mâncăm din trupul Tău ca să avem în noi viață,
Să ne-amintim cum Ți L-ai frânt dintr-o iubire așa măreață,
Și astfel să stăm în fața Ta, într-o adâncă cercetare,
Prezența Ta vrem s-o simțim, aici, la noi, în adunare!

Acest pahar să ne-amintească de-un nou și tainic legământ
Și nicidecum să nu uităm că L-ai plătit cu Sânge Sfânt.
Vrem toate acestea să le facem, Isus, spre pomenirea-Ți mare,
Revarsă peste noi, o, Doamne, din harul Tău cu îndurare.

Astfel ne-apropiem de Tine și vrem din cină să mâncăm,
Și de găsim în noi vreo vină, noi singuri să ne judecăm,
Să-i iertăm pe toți acei care ne-au supărat sau ne-au greșit,
Căci Tu mai multe ne-ai iertat și-n locul nostru Ai murit!

Slăvit să fii, o, Sfânt Părinte, că stai și azi cu noi la masă,
Și Te atingi de fiecare c-o tainică iubire-aleasă!
Vrem cina Ta să prindă-n noi un foc de-o dragoste divină,
Să simtă toți din jurul nostru că stai și azi cu noi la cină! !