Dacă-ntr-o tainică vreme
din lut Cineva mă făcu,
și dacă sunt om și nu vierme,
o, Doamne, aşa ai vrut Tu...

Dacă am grai și nu muget
să spun ce iubesc și ce nu,
și dacă am harul să cuget,
o, Doamne, așa ai vrut Tu.

Dacă întâia zidire
deplin în păcat se pierdu,
când totuși mi-ai dat izbăvire,
o, Doamne, așa ai vrut Tu.

Dacă m-ai scos din neghină,
nu viaţa-mi urâtă-Ți plăcu.
Nu eu am vrut iarăşi lumină,
o, Doamne, ci Tu, numai Tu.

Iar dacă voi merge odată
la Cel ce din Duh mă născu,
voi spune de-a pururea: Tată
Te laud c-aşa ai vrut Tu!