Eu știu că voi pleca curând,
Spre zări îndepărtate,
Îmi cercetez suflet și gând,
Să pot păși mereu zâmbind,
Spre sfânta libertate!

Prea des visăm la nemuriri,
Deși sluțit e mersul,
Atât de multe ne-mpliniri,
În dorul marilor iubiri,
Micit-au universul!

Cât de ușor ne-ar fi pe drum,
La brațul cumpătării,
De nu am face anii scrum
Și clipele, fără parfum,
Sub jugul ne-ascultării!

Căci vin și vremile de plâns,
Când nu sunt așteptate,
În traista vieții ce am strâns?
E liber omul, nu constrâns!
Vrea har, sau vrea dreptate?

În dragostea Sa, Dumnezeu,
Ne-a dat o opțiune,
Să lepădăm al nostru eu,
Să Îl primim pe Fiul Său,
În duh și în rațiune!

Atunci când văile de plâns,
Durut ne cheamă mersul,
Purta-vom numai ce am strâns,
Comori în cer, speranță, vis
Și-n suflet, universul!

Sau poate, fără Dumnezeu,
Căzuți în disperare,
Conduși de-orgolii și de eu,
Plimba-vom pașii tot mai greu,
Pe drumul de pierzare!

O, Doamne Sfinte, nu lăsa
Pe om în voia minții,
Îi poartă Tu povara grea
Și schimbă-i astăzi inima,
Cum si făcut cu sfinții!

Din răzvrătit și păcătos,
Prin Duh să-i dai Lumină,
Urâtul să îl faci frumos,
Ce este strâmb, să-ndrepți duios,
Cu vocea Ta senină!

Aș vrea Isuse, cu mult dor,
În mine cât e viața,
Cuvântul Sfânt, mângâietor,
Să-mi ia din suflet orice nor,
Să-mi lumineze fața!

Să fiu urmaș al lui Cristos
Și-o mărturie vie,
Umblarea mea aicea jos,
Să fie de plăcut miros,
Ofrandă să-Ți fiu Ție!

Prieteni dragi, nu amânați
A lui Isus chemare!
Curând de-aici vom fi luați,
Voi v-ați gândit, unde plecați
La ultima strigare?

29/07/2025, Popești-HD- Lucica Boltasu