CÂND PĂCATUL ÎŞI ARATĂ COLŢII

Când păcatul îşi arată
colţii lui urâţi
El doreşte să vă vadă
asupriţi şi doborâţi
El vă vrea nenorociţi,
în mocirlă să ajungeţi,
Şi vrea-n mediu-ntunecat
cu-ndrăzneală să pătrundeţi...

Stă la uşă şi pândeşte
pentru timpul potrivit
Când vă va slăbi vegherea,
când lăuntru-i aţipit
Şi apoi intră tiptil
dar atacă vehement
Să vă zdruncine credinţa
şi sfântul devotement.

Cea mai mică neveghere
e ştiută, exploatată
Şi pătrunde-n conştiină
vrând să fie degradată
O, ce pagube produce
acest şarpe cu venin!
Schimbă în întunecime
mediul liniştit, senin.

Cea mai mică slăbiciune
e prilej pentru atac
O, ce mulţi îl iau în joacă
o, ce mulţi îi fac pe plac
Răspândeşte doar otrava
cu care e îmbibat
Oriunde pătrunde el
lasă totul devastat.

El distruge căsnicii
şi biserici şi speranţe
Lucrează cu-ndemânare
nu îşi ia, nicicând, vacanţe
Fără ezitări pătrunde
când o uşă s-a deschis
Şi creează-ntr-o fiinţă
dezolare de abis...

Vrea să penetreze inimi
ce-s schimbate prin Cuvânt
Să le-abată de la legea
ce-a creat un Legământ
E-aliat cu Lucifer,
e duşmanul cel mai mare
Până n-a produs durere
nu se duce la culcare.

Nu-i sfios; e chiar şi-acolo
unde nu te-ai aştepta
Să creeze răzvrătire
şi nenorociri să dea
E-n societatea ‘naltă,
e şi-n cercul cel de jos
Şi pe mulţi vrea să-i scufunde
în tărâmul nebulos...

Are-un scop şi-l ştie bine
să omoare sacrul crez
Să lase fiinţa, toată
fără sevă, fără miez
Se strecoară-ncet...încet
infecteaz-o viaţă pură
Lasă pe unde-a trecut
plâns, necazuri, multă zgură.

Dar triumful e al vostru
de vegheaţi, de vă rugaţi
Când şi-arată colţii hâzi
chiar atunci să ripostaţi
Căci putere de la Tatăl
veţi primi imediat
Când trăiţi, plenar, credinţa
(darul binecuvântat.)...

Veţi ’nălţa cântări de slavă
c-aţi mai câştigat o luptă,
C-aţi păstrat cu bucurie
părtăşia ne-ntreruptă
Şi gustând din biruinţă
iar veţi fi învioraţi
Veţi primi noi viziuni
să trăiţi neînfricaţi.

26 Sept.08