Când vei vedea
Când vei vedea pe mulți căzând, cand vei vedea pe mulți, a vinde,
Dragostea-n viu lepădând, în ură, laț cu laț, a întinde;
Când vei vedea fățărnicia, înflorită-n spin hidos,
Cand vei vedea, că armonia și unitatea în Hristos,
E urmărita și călcată, fiind pângărit tot ce e sfânt,
Să știi, comoara adevărată, e a merge drept, pe Miel lăudând!
Căci El e Viață, El e Soare, El e Stânca adevărată,
El e raiul în splendoare, e cununa căpătată,
El e Cerul plin de stele, El e Imnul Glorios,
E Eternul printre ele, strălucind mereu frumos,
Zori-splendizi-rai, împletesc cununa, pe capul Său de Împărat,
Fiind Viață, ce adună - Minunat e, Minunat!
Când vei vedea, , , în tine-i Cerul! Tu ești în Cel, ce-I Necuprins!
Popoare-I laude-n viu misterul, Dragostei de neatins!