RUGĂCIUNE DE DIMINEAȚĂ
În camera de sus eu, iată, am venit,
În zorii dimineții, Tu, Doamne, m-ai trezit,
Îți mulțumesc din suflet că astăzi mai trăiesc,
În camera de sus eu pot să te întâlnesc.

Prin harul Tău puternic eu am ajuns aici,
Trăiesc doar cu speranța ca Tu să mă ridici,
Să mă ridici în slavă, pe nori să te întâlnesc,
În dimineața-n care chiar norii se topesc.

Sunt zorii dimineții și soarele e sus,
Eu nu am nici un merit, nimic bun n-am adus,
Doar murdărie multă și o inimă zdrobită,
În camera de sus eu sunt mai fericită.

E locul minunat, e locul de întâlnire,
Vorbesc cu Tine, Doamne, caut a Ta privire,
Dar simt o mână caldă, îmi spui să mă opresc,
E timpul rugăciunii, eu vreau să îți vorbesc.

Tu vrei să-mi dai odihnă în alergarea mea,
Cunoști ce am nevoie, Tu ști cât sunt de rea,
Doar bunătatea Ta, mereu mă liniștește,
Privesc spre cruce, Tată, căci crucea mă împlinește.
Emilia Dinescu