Istoria cu file sângerii
Cuprinde-ntre coperți, printre izvoare,
Coloși plecați, cu nume încă vii
Cioplite-n steiuri mari de neuitare.

Luptând au frământat prezentul lor,
Strivind cu pieptul încordat imperii,
Și pentr-a modela un viitor,
Din tiranie au făcut puzderii.

Ades îi pomenim cu gând pios
Pe care împletim recunoștință,
Dar astăzi caut printre ei, zelos,
Pe cei care-au luptat pentru credință.

Sunt mulți, neînfricați și luminoși,
Ei, arbori tragici până-n rădăcină,
Și dacă-au fost în luptă curajoși,
Ne bucurăm noi astăzi de Lumină.

Dar dorul meu aprins, dor de eroi,
Nu-i pentru făurarii de geneze,
E pentru alți eroi, născuți din noi,
De oameni așteptați pe metereze.

Când crezul mântuirii e-n declin,
Mergând, cum este scris, spre-apostazie,
Ne scrie, Doamne, Tu un nou destin,
Să ardem pentru el cu frenezie.

Cu noi puteri primite din Cuvânt
Și clocotul nestins cum e al lavei,
Să dăm credinței vii un nou avânt,
Mergând spre ceruri ca eroi ai slavei.

Siegen, 29 iunie, 2025