Efeseni 3:9

Dumnezeu la început
A iubit lumina.
În ea toate le-a făcut
Și-a-ntocmit pe om din lut,
Modelând artistic tina.

Dumnezeu este lumină,
În El întuneric nu-i.
El e dragostea deplină,
El e pacea cea divină.
Oful tău doar Lui să-l spui.

Lumina a venit de sus
De la Părintele luminii.
Și mântuire ne-a adus,
Spre cerul slavei ne-a condus
În ziua cincizecimii.

Lumina-i harul ne-ndoios
Ce se revarsă-n spații
Prin jertfa lui Isus Hristos
Pentru omul păcătos,
Pentru-a noastre generații.

Lumina-i darul cel de preț
Pentru cei din întuneric.
Pentru orișice drumeț
Ce trece noaptea pe podeț,
Rătăcind vremelnic.

Când dimineața apar zorii,
Pe tot întinsul de sub soare,
Se bucură toți trecătorii
Că s-au împrăștiat norii
Și mai sunt vremi de îndurare.

Lumina-i darul cel mai sfânt
Ce l-am primit sub soare;
Esența vieții pe pământ
Ce ne-nviorează-oricând,
Privind cu drag o floare.

Lumina sfântă prin Cuvânt
Ne înnobilează ființa.
Și intrând în legământ
Cu Cel ce este veșnic sfânt,
Ne întărim credința.

Lumina slavei lui Isus
Ne luminează-oriunde,
De tot ce-i lume mai presus.
Și harul Lui venit de sus
În bezna grea pătrunde.

Lumina harului sfințit
Ne luminează mintea
Ca să-L urmăm necontenit
Pe-al nostru Domn, Isus iubit,
Și să-L slujim cu toată cinstea.

E-un har de toate mai presus
De a trăi-n lumină,
Fiind de Duhul Sfânt condus
Prin Cuvântul cel de Sus
Ce sufletu-ți alină.

Doamne, fă-ne Tu lumină!
Tu să fii văzut prin noi.
Să se vadă-n noi deplină
Lucrarea harului divină.
Toți să fim un sfânt altoi.
Amin.
(Luni, 2 decembrie 2024)