Când eram copil Isuse
gata-n lume să mă duc,
și din două căi opuse
una trebuia s-apuc,
m-ai chemat să vin la Tine
eu că vin Ți-am spus smerit,
dar m-am dus pe căi străine,
n-am venit!

M-ai oprit odată-n cale
și milos mi-ai arătat
ce prăpastie-i în vale,
că drum rău am apucat,
și mi-ai spus să-ntorc cu Tine
pe-al Tău drum spre răsărit,
dar n-am vrut să-ntorc spre bine...
N-am venit!

- Și-am ajuns deasupra gropii
însă când era să cad,
Te-am simțit că Te apropii
și m-ai izbăvit din iad!
Ah, de-atunci pe totdeauna
Te urmez, Isus iubit,
fă curat să-Ți fiu întruna,
fiu smerit!