INTERVENTIA DIVINĂ(1)

Când vine încercarea să zguduie credinta
Si luntrea e pe punctul de-a se scufunda
Si ni se pare c-a rămas doar neputinta
Pe care, nicidecum, n-o putem îndepărta,

Când ne-mpresoară valuri gata să ne-nghită
Si credem c-a sosit momentul cruntei morti
Si-n noi încredintarea se pare că-i slăbită
Încât ne resemnăm cu hotărârea crudei sorti,

Când crâncenul asalt venit din lumea urii
Vine să distrugă sperantele din noi
Si parcă am uitat povetele Scripturii
Si cum să înfruntăm nemernicul puhoi,

Când doar un pas mai e până la prăbusire
Si nimeni nu e-n jur să dea un ajutor
Când doar înfrângere gustăm, nu propăsire
Si ne-ntrebăm : "Unde-i al nostru Creator?",

Atunci Părintele-ndurării intervine
Si din a Lui putere ne mai dă puteri
Si energii să-ndepărtăm oshtile meschine
Care-au venit să lase prăpăd si dureri,

Simtim, atunci, cum Bratul tare
Ce-ntotdeauna intervine la necaz
Ne dă suportul necesar s-avem încredintare
Că vom învinge orice uragan, orice talaz.

Ce Tată-ndurător! Ce dragoste fierbinte!
El nu îngăduie să fim atrasi în vid
Ne vrea să fim adăpostiti, să mergem înainte
Să Îl urmă fideli. El e cerescul Ghid.

A Lui prezentă pune pe dusmani pe fugă
El vine-n ajutor la timpul oportun
Cine-ar putea pe cei alesi să îi distrugă
Când îi păzeste Cel ce e Păstorul bun?

La umbra ariplilor Lui găsesc scăpare
Toti cei ce-si pun încrederea în El
Din cel mai greu tumult, din greaua încercare
Ne scoate Cel ce e în veci Emanuel.

Îi vom ’nălta în veci recunostintă
Că nu ne lasă părăsiti, descurajati
Îl vom urma până la capăt cu credintă
Că stim că de Isus vom fi întâmpinati.

18 Iunie, 2008