De ce mă tem eu oare
pe cale uneori?
De ce mi se ridică
în inimă fiori,
de ce privesc cu spaimă
la munții uriași
ori sunt mai tari Isuse,
ca Tine-ai mei vrăjmași?
Nu, nu-s mai tari, nu, nu-s mai tari Isuse
ca Tine-ai mei vrăjmași!

De ce-mi vin iar Isuse
atâtea-ngrijorări,
de-mi înăbușe-n lacrimi
atâtea dragi cântări
și-mi zbuciumă ființa
cu-al îndoielii-amar...
Ori mi-am pierdut lumina
și cad în noapte iar?
Nu, n-am pierdut, nu, n-am pierdut lumina
să cad în noapte iar.

Ci clipa slăbiciunii
eu am din nou s-o-nving,
și-n focul rugăciunii
iubirea am s-o-ncing,
și temerile mele
se vor schimba-n cântări,
Tu, Drag Isus din ele
faci binecuvântări!
Tu Drag Isus, Tu Drag Isus din ele
faci binecuvântări...