Mi-e dor de Veşnicie

Mi-e dor de sfânta veşnicie
Când viaţa nouă s-o aşterne,
Mi-e dor de ziua ce-o să vie
Prin Păcea-n armonii eterne.

În neîntrecuta ei splendoare
Cum niciun ochi nu a văzut,
Să privesc prin contemplare
La tot ce Doamne, ai făcut!

O! Şi să mă satur de privit
Văzând minunile-Ţi divine,
Ce prin profeţi le-am auzit
Că-s pregătite, pentru mine.

S-aud limbajul sfânt ceresc,
În convorbiri despre Iubire,
Rostite-n ton sfânt îngeresc
Slăvind a Domnului mărire.

Fiind împreună, cu-alte lumi
Ce ele-n păcat, n-au căzut,
Să urc înspre aceleaşi culmi
În doru-ascuns, necunoscut.

Şi să observ cât eşti de bun,
Să înţeleg Iubirea Doamne!
Neîncetat, cantând să spun:
"Nimenea n-o s-o răstoarne!"

Flavius Laurian Duverna
23 aprilie 2008