Căutare


Bătut-am Doamne-n două porți,
A celor vii și-a celor morți,
Pe Fiul Tău, l-ai dat la moarte
Viața veșnică, s-arate,

Să ne arate, gustul morții
Și porțile, creștinătății
Ca cele două căi, pe care
Pășim, voit sau la-ntâmplare.

Dar Tu pe-ai Tăi, i-alegi devreme,
De, la crearea omului,
O lume, care nu se teme,
De noroc și calea lui.

Și lumea Ta și dragă, Ție,
Scrisă pe-a sulului, hârtie
Sulul, pecetluit, al cărții
Notând virtuțile Vieții! ...

Și nu vrei, nici un spic, să lași
Celor care Îți sunt vrăjmași,
Ci spic cu spic, îl iei în mână,
Să-l duci în, viața de lumină.

Bob cu bob, sunt mii și sute,
Hambarele, ajung, umplute
Și toate, laudă-Ți, dau, Ție,
În veșnica Împărăție.

Și-așteapt-a fi însămânțate,
S-aducă roadă, mai departe
Pământu-ntreg, ele să umple
Satan să n-aibe, un s-ascunde.

Să ardă cu neghina lui,
În dogoarea, focului
Din, Adâncul Iadului,
În miezul, Pământului

Ce mult, timp a fost, al lui.

Moldovan Pavel
24.04. 2023.
A L B A