Doamne, simt că e povara mult prea grea şi mă doboară
Căci am strâns în ea Părinte tot ce sufletu-nfioară:
Am strâns vorbe care dor şi am strâns îngrijorări,
Lacrimi ce-au căzut din teamă, nori ce s-au ivit în zări
Şi mai colcăie-n povară o mulţime de ispite
Ce m-au aşteptat pe cale în sclipire poleite
Şi mai sunt acolo Doamne în povara de pe spate
Gândurile nerostite şi privirile furate
Şi cu fiecare zi e povara tot mai grea
Iar puterile-mi slăbesc şi cu greu o pot purta
De aceea azi, Părinte vin cu-ntreaga mea fiinţă
Înaintea Feţei Tale să-mi dai Doamne biruinţă
Şi Te rog... Te rog fierbinte mâna să-Ţi întinzi spre mine
Şi să iei povara plină de regrete şi suspine
Iar în locul ei Părinte dă-mi un strop din Harul Tău
Sprintenă să merg pe cale chiar de este drumul greu
Şi să-mi dai înţelepciune Tatăl meu din veşnicii
Să nu strâng poveri în viaţă... liberă să pot trăi!

Vulcan-18-11-2022
Mary