TU MĂ POŢI SCĂPA...

Tu mă poţi scăpa O, Tată
Din primejdia cea mare
Căci în multe situaţii
Mă aflu la strâmtorare.

Mă eliberezi de gândul
Ce-i opus gândirii Tale
Şi din nou îmi aminteşti
Că spre Cer e doar o Cale.

Tu mă smulgi din nepăsare
O, Îţi mulţumesc nespus
De toată-ndurarea Ta,
De tot ce în mine-ai pus.

Tu îmi poţi aprinde duhul
Să-Ţi proclam neprihănirea
Să-nţeleagă cât mai mulţi
Ce înseamnă fericirea.

Numai Tu dai o speranţă
Ce rămâne; nu se stinge
Tu-mi poţi alina făptura
Când cu multă jale plânge.

Fost-au situaţii-n care
Am crezut că sunt pierdut
Dar m-a scos iar la lumină
Braţul Tău neîntrecut.

Tu mă poţi schimba Părinte
În aspecte mici şi mari
Să pot sta cu consacrare
Printre-ai Tăi vajnici stegari.

Când dispare energia
Tu mă chemi şi-mi spui duios
Să privesc din nou spre stele
Nu spre hău-ntunecos.

Când perfidul val al lumii
Să mă-nece iute vine
Intervenţia Ta dulce
Mă-ntăreşte, mă susţine.

Poţi Părinte...sunt convins
Zilnic să sădeşti în mine
Dorul pentru Ţara Ta,
Pentru stări de haruri pline

Poţi şi vrei...aşa Ţi-e felul
M-ai creat al Tău să fiu
Nu-i mai fericită stare
Ca aceea de-a-Ţi fi fiu.