Nu te vinde pe gunoaie, amăgit de jurăminte;
Viața ta e mult mai scumpă decât ciorbele de linte!
Și nu-L vinde nici pe Domnul care te-a răscumpărat
Căci în sângele Lui este preţul tău adevărat.
Unge-ți ochii, frate dragă, cu cerească alifie,
Căci de ei atârnă viaţa și întreaga-ți veșnicie.
Eva a privit întruna fructul neîngăduit,
Și-a pierdut grădina păcii, harul cerului iubit.
Dima predica Scriptura și mergea chiar în misiune,
Dar privea și la vitrina cu păcatele nebune;
Tot uitându-se la ele, azi un pic, și mâine-un pic,
A pierdut coroana vieţii, pentru lucruri de nimic.
Iar femeia elegantă, harnica lui Lot soţie,
Oare nu-și scăpase viaţa din Sodoma de urgie?
Dar în clipa cea nefastă ochii i-au fugit 'napoi,
Și se prefăcu în sare îngheţată într-un sloi.
Ia-l pe Moise ca pildă, cel ce scos din asuprire,
Şi-a pironit prin credinţă ochii înspre răsplătire;
A privit numai la Domnul, şi prin El s-a ridicat
Fără teamă de mânia Faraonului turbat.
Iuda n-a vândut pe Isus... Iuda s-a vândut pe sine!
Și ispititorul vine cu arginţii și la tine.
Când îl vezi că dă târcoale, strigă-i tare, răspicat:
“Am fost cumpărat de Isus, târgul este încheiat!”
Bravo, sora.