De fiecare dată când vi la închinare,
O scară lasă Domnul din zare,
O scară se va coborâ în mijlocul adunării în dată
Că tu să urci pe ea acasă.

În Templu la închinare,
Acolo se coboară scara fără încetare!
În Templul în care tu slujești,
Și pe Domnul preamărești.

După ce scara s-a lăsat,
Și în mijlocul adunării s-a aflat
Ești invitat prietene dragă,
Să te urci pe scară să ajungi acasă.

Ești invitat de Ce-l PreaÎnalt,
Să începi să urci acas'
Și te invită cu vocea Lui duioasă,
Începe și urcă chear acum pe scară.

Și te apropi de scara minunată,
Și de abia apuci să urci acasă!
Și începi a urca,
Și repede a te sui pe ea.

Și urci o treaptă, două, trei, în dată
Și parcă nu mai poți urca pe scară!
Căci la câteva trepte pe care ai urcat,
Simți căci ai obosit ca niciodat'.

Și te întrebi în dată:
" De ce am obosit la câteva scări în dată?
Și de ce nu pot urca,
Și oboseala e asupra mea."

Iar Domnul îți va spunea în dată:
" Dar cu bagajul acela din a ta viață!
Vrei să urci cu el în dată,
În Împărăția de acasă."

Și tu vei răspunde în dată:
" Dar ce bagaje am Doamne în a mea viață?"
Și Domnul în dată îți va spunea:
" Păcatele ce le-ai făcut în fața Mea!"

Și în continuare îți va spune duios,
Dă-ne jos prietene credincios!
Căci altul stă înapoia ta,
Care vrea să urce în Împărăția Mea.

Și cu bagajul ce încă l-ai purtat,
Te dai jos rușinat!
Și vezi cum altul se suie în dată,
Spre scara cerului de acasă.

Și vezi cum se suie, și se suie,
Și înapoie nici nu se mai uită!
Și vezi cum ajunge în dată,
Sus în Paradis acasă.

Atunci Domnul îți va spunea:
" Vezi cât de ușor a urcat scara mea!
Căci nici un bagaj nu l-a reținut,
Să nu poată urca scara în sus.

Apoi Domnul se va sui pe ea,
Și scara se va înălța!
Și tu vei rămânea jos,
Fiindcă nu ai scăpat de bagajul gros.

Scapă de tot ce nu e bun în viața ta,
Să poți urca acuma scara,
Să nu te trezești odată,
Căci nu vei putea să urci acasă.

Amin