De ce-ai venit?
Autor: Costache Ioanid  |  Album: Porumbite Albe  |  Tematica: Diverse
Adaugata in 01/04/2006
Azi ai intrat întâia oară-n adunare...
Te-ai așezat pe-o bancă și privești.
În tot ce vezi sunt semne de-ntrebare.
Te simți străin și parcă te sfiești.

De ce-ai venit? Ce te-a adus anume?
Ce gând fugar te-a abătut din drum?
Îl cauți tu pe Dumnezeu prin lume?
Sau El te caută pe tine-acum?...

De ce-ai venit? Din curiozitate?
Vrei să te uiți o clipă...și să pleci?
Sau e o taină... o durere, poate...
O, Cerul are pentru toți poteci!

Tu ai văzut palate triumfale,
cupole cu lumini de curcubeu.
Le-ai contemplat. Dar ai simțit că-s goale,
că nu era acolo Dumnezeu.

Aici...nu vezi nici aur, nici rubine,
ci...numai niște oameni cu ochi blânzi,
oameni flămânzi, dar nu flămânzi de pâine,
flămânzi de cer, de Dumnezeu flămânzi.

Aceasta-i adunarea. O fântână
cu apă din Eden...Nimic in plus.
E un bărbat cu-o Biblie în mână
rostind mereu acest cuvânt: ISUS.

"Veniți, prieteni, nunta vă așteaptă,
bucatele-s gustoase și de leac.
Veniți, căci nu se cere nici o plată!
Și cine vine va trăi în veac!"

Dar, ce ciudat...de pe cărări străine,
pe când bărbatul cheamă către Rai,
s-a furișat o umbră lângă tine.
Ea n-are chip, nici trup, nici ochi, nici grai.

E-o umbră doar: E Asmodeu, vrăjmașul,
ce-ți spune-n șoaptă: "Dumneata aici?
Ori vrei cumva să-ți rătăcești făgașul
prin basme născocite de bunici?

Vrei să te-ntuneci? Vrei să-ți ieși din minte?
Și rai și iad și îngeri și păcat
nu sunt decât zadarnice cuvinte,
din care nu-i nimic adevărat!

O, nu mai este-acum ce-a fost odată!
Nu mai suntem umili și ignoranți.
Trăiește-ți viața cât îți este dată
și soarbe-ți cupa ta ca toți ceilalți!"

Dar...la amvon...deodată... ce minune!
Cum? E chiar El, divinul răstignit?
E Duhul Său ce te-a pătruns și-ți spune:
"O, vin la Mine, suflet ostenit!

Ia jugul Meu, căci jugul Meu alină.
E-un jug ce-aduce pace tuturor.
Iar toți acei care nu vor să vină
Rămân datori pentru păcatul lor!"

"Pentru păcat?" Și Asmodeu tresare
și-ți șuieră ca vântu-nvâltorat:
"Nu-i asculta! Păcatul e-o afirmare.
Doar omul slab se teme de păcat!"

Dar vai... tu simți în pieptul tău deodată
ceva ca un fior nemaiștiut.
Și parcă împrejurul tău se-arată
ostași ciudați, cu suliță și scut.

Nu-i vezi. Dar simți în piept o cercetare.
Ești străbătut de-un ochi ne-nduplecat.
Și-n fața ta o cruce-acum răsare,
pe care tu vei fi crucificat...

Pe crucea ta e-nfiptă o tăbliță
pe care legea,-ntr-un vârtej de fum,
a scris cu ne-ndurata ei peniță
tot ce-ai făcut și tot ce ești acum.

Nu vezi nimic. Numai în Duh sunt toate.
Dar simți că-i scris: "Om lacom de arginți.
Nepăsător cu cei flămânzi din gloate
și fără milă față de părinți.

Disprețuind mustrările divine,
ai apucat tot mai greșite căi!
Te-ai avântat să dai cu pumnu-n Mine
și ți-ai zdrobit tu singur pumnii tăi.

N-ai vrut să știi că nu ești decât vierme
și că puteam de mult să te strivesc.
Ai azvârlit țărână și blesteme
în Dumnezeu, în Tatăl tău ceresc!"

"Destul!"gemi tu ca-n vis."Destul! Oprește!"
O, cât te simți acum de vinovat
în fața legii ce te zugrăvește!
Și-un glas rosti verdictul ce s-a dat.

"Ești osândit la cea mai grea pedeapsă.
Vei fi acum chiar țintuit pe lemn."
Dreptatea-și trage spada de pe coapsă.
Centurionul face-acum un semn.

Ești parcă prins și azvârlit pe cruce.
Apar călăi de foc în duhul tău.
"O, atârnați-mi trupul la răscruce,
Ca toți să afle cât am fost de rău!"

Tu simți țepușul cuielor în palma.
Și, brusc, ciocanele se-nalță... Dar...
Se-aude-un glas și totul se destrămă...
călăii se ridica și dispar...

Din nou acum e-o pace de fântână...
E-o adunare... O,nimic în plus.
E un bărbat cu-o Biblie în mână.
Asculta dar ce-ți spune-acum Isus.

"Ți-a fost întreaga stare-nfățișată,
cum ție însuți te-ai făcut călău.
Ți-am arătat pedeapsa meritată.
Dar am răbdat-o Eu în locul tău...

Și-acum, ce altă faptă ți se cere
decât să vii cu drag la pieptul Meu?
Să crezi. Si-apoi să plângem în tăcere.
Să crezi. Și să te naști din Dumnezeu."

"Da, cred!" spui tu cu inima deplină.
"O, vino dar!" te-ndeamnă blând Isus.
Și totu-i nou... Și s-a făcut lumină!
Iar Azmodeu a dispărut! S-a dus!

Azi ai intrat întâia dată-n adunare.
O, dar de când, de când ești așteptat!
Acum în paradis e sărbătoare,
O nouă stea pe cer s-a arătat!


Nu cred ca am mai citit vreodata alta poezie la fel de clara prin mesajul pe care il transmite.Este superba si in acelasi timp un mesaj de avertizare pentru cei care se joaca cu pocainta.
Sfatul meu pentru ei este ca se intoarca la Isus cat mai este timp,venirea Domnului Isus Cristos nu e prea departe.
Domnul sa va binecuvanteze.
Adăugat în 22/07/2008
comentariu la poezie
O poezie cu un mesaj profund,foarte explicit si usor de inteles(pentru cei ce vor sa inteleaga si simt cu adevarat credinta izvorata din dragostea fata de bunul Dumnezeu si al sau fiu Isus).Nu cred ca are importanta momentul sosirii,important,cred eu,este ca fiecare dintre noi sa-nteleaga imensa jertfa,prin care Fiul Domnului,a luat toate pacatele lumii asupra Lui,iar din partea noastra eu cred ca El asteapta sa-l iubim,in ciuda incercarilor celui necurat,iar aceasta dragoste nu poate sa vine decat cu credinta,Dumnezeu sa va binecuvanteze.
Adăugat în 22/07/2008
comentariu la poiezie
aceasta poezie are un continut foarte special fata de povestirile pe care le-am mai citit pana acum.este o invatatura foarte inteleapta pentru persoana care chiar a intrat cu adevarat pentru prima data in adunare si care ar putea sa se hraneasca cu versurile sanatoase ale acestei poezii si sa gaseasca calea care duce spre Dumnezeu!!!El sa binecuvinteze pe autorul acestei poezii.
Adăugat în 17/12/2009
Este cea mai frumoasa poezie pe care am citit-o vreodata
Adăugat în 23/09/2010 de dana_dana
o poezie deosebita nu numai pentru cine intra prima data in adunare este deosebita pentru noi toti care tanjim dupa dragostea Lui Isus;si sa nu uitam:si Domnul tanjeste dupa dragostea noastra
Adăugat în 01/08/2011 de floridinmaracineni
o poezie deosebita nu numai pentru cine intra prima data in adunare este deosebita pentru noi toti are tanjim dupa dragostea Lui Isus;si sa nu uitam:si Domnul tanjeste dupa dragostea noastra o propun pentru recitare.. abia astept sa o ascult pe site!
Adăugat în 01/08/2011 de floridinmaracineni
Statistici
  • Vizualizări: 10088
  • Export PDF: 75
  • Favorită: 10
  • Comentarii: 6
Opțiuni