Sonetul Cincizecimii
Autor: Simion Felix Marţian  |  Album: Doruri si sonete  |  Tematica: Cincizecime
Resursa adaugata de Felix in 15/06/2019
Cetatea-n care piatra se-alinia tăcută,
Zidită cu tăcere mușcată de șofar,
Cu zori îmbrățișat-a și Templu și altar,
Și miile de oaspeți din lumea cunoscută.

Tăcea a dimineață și-a temeri ce tresar
Și-odaia-n care Calea era deja văzută
De cei ce-o-mbrățișară cu dragoste crescută,
Când tainice seisme lovit-au în amnar.

Un foc aprins din ceruri, cu ardere divină,
Purtând în flăcări Duhul cu sfântul Său parfum,
Atins-a ucenicii, umplându-i de lumină.

Miracolul umblării conduși pe-al vieții drum
De Duhul din vecie, spre slava ce-o să vină,
Putem, iubind lumina, să îl trăim și-acum!

Amin
Neunkirchen, 15 iunie 2019



Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 503
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni