Eram copil, trecea zăpada,
Eu cu tristețe-o petreceam,
Mi se părea că iarna trece,
Mi se părea, dar eu treceam.

Eram crescut, treceau cocorii,
Priveam la ei până-i pierdeam,
Mi se părea că vara trece,
Mi se părea, dar eu treceam.

Eram gândind pe malul apei,
Cu unda ei la pas mergeam,
Mi se părea că unda trece,
Mi se părea, dar eu treceam.

Priveam ades cum zboară norii,
Şi frunzele zburând priveam,
Mi se părea că ele zboară,
Mi se părea, dar eu zburam.

Mi se părea cândva că alţii,
Crezând, se-nşală, şi-i plângeam,
Mi se părea că-s ei pierduţii,
Mi se părea, dar eu eram.

Azi recunosc cu-amar Isuse,
Lângă trecutul meu pustiu,
Cât am pierdut prin nepăsare,
Cât am pierdut văd prea târziu.