Demult, Isuse
Demult, Isuse, ai trecut,
Pe-aicea, doar o dată...
Şi zeci de veacuri n-au putut
Să şteargă chipul Tău plăcut,
Din ochii care Ţi-au văzut
Fiinţa minunată!

Ce har putut-ai oare-avea
În vorbă şi-n privire?
Că veacuri au trecut aşa
Şi nu Te-au mai putut uita,
De-ai fermecat cu vraja ta,
Întreaga lor simţire!

Prin ce minune le-ai răpit,
Întreaga lor fiinţă ?
Că toţi au plâns, au pătimit,
Şl totuşi nu Te-au părăsit,
Au fost zdrobiţi,
Dar au învins, crezând în biruinţă.

Că ne-ncetat de când Te-ai dus,
Ţi-aşteaptă revenirea,
Că-n focul mai aprins Isus,
Din răsărit, până-n apus,
Te cheamă-n dorul lor nespus,
Şi-i mistuie iubirea.

De mii de ani toţi Te doresc
Cu-acelaşi dor în cale
Iar aşteptările ce cresc,
Mai mult iubirea le-o sporesc,
Mai mult, mai mult doresc,
Lumina feţei Tale !

O, de-ai veni cât mai curând,
Te-aşteaptă-ntreaga fire !
Te cheamă stelele plângând,
Te-aşteapt-amurgul suspinând,
Şi zori, şi-apus; şi-n dor cântând,
Adânca mea iubire .....


Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 4508
  • Export PDF: 36
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni
Iosua 24:15 Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului, alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: sau dumnezeilor cărora le slujeau părinţii voştri dincolo de râu, sau dumnezeilor amoriţilor, în a căror ţară locuiţi. Cât despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului.”