Suflete, fără credință
roabe duhului ateu,
cine-o să vă mîntuiască
dacă n-aveți Dumnezeu?

Cînd priviți spre munți, ori ape,
ori spre cer, un curcubeu,
cui vă revărsați uimirea
dacă n-aveți Dumnezeu?

Cînd o să strigați din chinuri
disperați gemînd mereu
cine oare-o să v-audă
dacă n-aveți Dumnezeu?

Cînd cărarea vă va trece
prin abisul morții greu
cine-o să vă dea lumină
dacă n-aveți Dumnezeu?

Cînd pîndi-va neagră spaima
să vă-nghită ca un leu
unde-o să căutați scăparea
dacă n-aveți Dumnezeu?

Cînd vă va cuprinde focul
iadului etern și greu
ce veți face, ce veți face
dacă n-aveți Dumnezeu?