Trezeşte-te omenire...nu vezi cum zarea toată
Se-ntunecă de teamă, durere şi război?
Nu simţi cum duhul geme şi inima tresare
De-atâta nepăsare şi lacrime şuvoi?

Priveşte-n jurul tău...e-atâta nedreptate,
Atâta ură cruntă învăluie pământul
Şi-aleargă fiecare s-adune, să tot strângă
De parcă au uitat ce-i dragostea, ce-i cântul...

Trezeşte-te omenire...sunt vremurile tulburi
Nesiguranţa bate la porţile iubirii...
Istoria ne-nvaţă...greşala se plăteşte
Şi-n urma ei rămân ruinele zidirii!

Acum ca niciodată e timpul de trezire
Când viaţa pe pământ e pusă în balanţă...
Trezeşte-te omenire...ridică-te din somnul
Plăcerilor deşarte şi caută siguranţă!

Să ne-nălţăm privirea spre cerul veşniciei
Şi să-L rugăm pe Tatăl prin Duhul Său cel Sfânt
În ceasul de pe urmă să ne trezim cu toţii
Ca Dumnezeu să lase iubire pe pământ!!!

Vulcan-21-02-2015
Mary