Nu mă-ntrebaţi de ce-L iubesc pe Domnul
Nici de ce plâng când vin îngenunchiat
Şi dacă v-aş răspunde voi n-aţi şti
Că El întreaga viaţă m-a vegheat!

Nu mă-ntrebaţi de ce adesea scriu
Cu lacrimi...cu suspin...cu fericire...
De n-aţi simţit ca mine, n-aţi pricepe
Ce freamăt sfânt se naşte din iubire!

Nu mă-ntrebaţi de ce în fapt de seară
Ascuns în cămăruţă Îl aştept...
Acolo-i locul nostru de-ntâlnire
Când mă cuprinde milostiv la piept!

Nu mă-ntrebaţi de-i calea mea uşoară
Căci uneori sunt spini ce mă rănesc
Dar Domnul mi-e alături dând putere
De-aceea Îl slăvesc şi Îl iubesc!

Vulcan-18-09-2014
Mary