Nu-i drumul vieții presărat
Cu flori și nestemate
Dar nu-i pe lume mai bogat
Decât acel ce le-a luat
Cu mulțumire toate.

Sărac e omul pe pământ
De n-are un ban de pâine
Dar mai sărac e ca oricând
Când soarta-și plânge murmurând
Nemulțumit și azi și mâine.

Și-i om pe lume fericit
Acel ce-n umilință
Îsi duce crucea liniștit
Că-n crucea lui el a găsit
Izvor de biruință .

Și-i om cu farmec pe pământ
Nu cel ce spune multe
Ci cel ce are duhul blând
Și prin tăcerea lui oricând
Pot alții ca s-asculte.

Iar mâine-n bucuria ta
E mulțumirea ta de azi
Și alții de-o învăța așa
De fericit te-or inunda
A-tale lacrimi pe obraz.