Doamne, iartă-mi nevegherea!
Autor: Maria Luca  |  Album: Clocot de cuvinte  |  Tematica: Zidire spirituala
Resursa adaugata de maria23luca in 14/05/2014
Din îmbrăţişarea nopţii iată, zorii se ivesc
Şi o nouă zi se-arată... zi de pace şi-ndurare...
Domnul Îşi întinde mâna şi priveşte către oameni
Lăsând ploaie de iubire, har şi binecuvântare!

Pe o rază de lumină se coboară-n casa ta
Şi se-opreşte la altar... şi te-aşteaptă-n părtăşie...
Vrea în sfânta rugăciune să-ţi atingă inima
Şi să-ţi vindece durerea ce în taină El o ştie...

Dar altarul de-nchinare e pustiu şi este rece
Iar cărbunii-abia încet de mai fumegă pe el...
Tu, grăbit porneşti la drum şi-ai uitat s-aduci ofranda
Mulţumirii şi-adorării Domnului Emanuel!

Şi începe-o nouă zi... vezi în jurul tău splendoarea
Unei blânde primăveri... te opreşti acum uimit...
"Doamne, iartă-mi nevegherea şi aprinde focul sfânt
Să-nţeleg că Tu eşti Totul... să-nţeleg că sunt iubit!"

Parcă soarele străluce mai puternic ca oricând
Şi trimite raze calde într-o dulce-mbrăţişare...
E răspunsul ce-l trimite Dumnezeu prin solii Săi
Mângâind sufletul tău cu divina sărutare!

Vulcan-12-05-2014
Mary
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 997
  • Export PDF: 4
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni