Cum să uite-o mamă rodul
Pântecelui ce a dat?
Cum să nu îşi amintească
Clipa-n care te-a creat ?

Cum să uite Domnul nostru
Un copil, un rod ceresc?
Care-odata, jos la cruce,
M-a născut ca să lucesc.

Noi uităm iubirea sfântă,
Ce-i un preţ nemărginit,
Dragostea şi jertfa-I cruntă
Prin care ne-a zămislit.

Căutam confort în oameni,
În obiecte, bogăţii,
Ne uităm la-nfăţisare,
La palate, temelii.

Şi uităm că El odată,
Toate ni le-a oferit.
Şi iubim numai în parte
Ce vedem şi ce simţim.

Cereţi azi eliberarea
De minciuni, mândrii şi ură,
Ca să vă-nălţaţi în starea
Ce te cheamă la cunună.

Cere Duhului iertare,
Cere un pahar curat,
Lutul de pe ochii şi sarea
Vasul să-ţi fie spălat.

Căci aşa vei primi viaţă
Şi vei merge-n cer cântând.
Peste străzi de aur ceaţa
O vei pune la pământ.

AMIN