Compasiunea
Autor: Ph. Yancey  |  Album: Pentru ce să ne rugăm  |  Tematica: Meditatii
Resursa adaugata de floridinmaracineni in 17/10/2012
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 4 voturi
Compasiunea

   În perioadele grele, viziunea mi se îngustează, astfel încât mă gândesc doar la mine şi la problemele mele. Apoi, mai mult ca oricând, trebuie să-mi lărgesc viziunea, să extind cercul iubirii lui Dumnezeu. Trebuie să revăd cuvintele lui Pavel despre Dumnezeul care ne mângâie "pentru ca, prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu, să putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz". E nevoie să-mi aduc aminte că slăbiciunea şi disconfortul pe care le simt eu temporar sunt lucruri pe care unii oameni trebuie să le înfrunte zi de zi.

   Cândva risipeam multă energie punându-I întrebări lui Dumnezeu. De ce trebuie să mai existe sărăcie într-o ţară bogată ca SUA? De ce trebuie ca un singur continent, Africa, să absoarbă ca un burete toate dezastrele lumii? Oare va veni vreodată "pacea pe pământ"? În cele din urmă, am ajuns să văd că aceste întrebări ni le adresează de fapt Dumnezeu nouă. Isus a arătat clar care este voia lui Dumnezeu pentru planetă - ce rol am eu în împlinirea acelei voi?

   Când mă rog pentru vindecarea SIDA în Africa, mă rog ca activitatea companiilor World Vision, World Concern şi Tear Fund să sensibilizeze mai mult oamenii, mă rog pentru starul rock Bono şi provocarea profetică lansată de el către biserică, pentru comitetetele de conducere ale companiilor farmaceutice care iau decizii grele, impunându-şi sacrificii, tocmai pentru a dona medicamente, pentru medici, asistenţi sociali şi educatori care lucrează în Africa, implicaţi direct în slujirea pacienţilor şi în găsirea unui adăpost pentru orfani. Astfel, prin rugăciune, îmi aduc şi eu modesta contribuţie.

   Când mă rog pentru prietenii mei cu boli atât de distructive cum sunt Alzheimer sau scleroza laterală amiotrofică, încerc să-mi amintesc să mă rog şi pentru cei care se ocupă de îngrijirea lor şi care au parte de aceleaşi tensiuni, iar uneori aceleaşi abuzuri. Mă rog să aibe putere şi curaj şi îndelungă răbdare. Majoritatea celor care au în grijă bolnavi vorbesc de un val de solidaritate şi sprijin de la rude, prieteni şi membri ai bisericii la debutul bolii. Cu timpul, acest sprijin se diminuează: din cauza unei slabe teologii a suferinţei, multe biserici tind să vadă oamenii nevindecaţi ca pe un lucru stânjenitor, ca pe un simbol al eşecului.

   Mă rog şi pentru resurse practice: provizii de strică necesitate, alimente şi asistenţi voluntari, asigurare medicală şi sprijin financiar. Evident că, rugându-mă astfel, trebuie să ascult şi mesajul pe care-l are Dumnezeu pentru mine. Ar trebui să particip activ la acest flux de dragoste şi compasiune iniţait de Dumnezeu? E cazul să devin unul din cei care pun umărul? (Cât priveşte vindecările amintite în evanghelii, toţi bolnavii, exceptând şapte dintre ei au fost aduşi la Isus de altcineva.) Rugăciunea e un act periculos.

   Pentru unii dintre noi, boala în sine ne poate împiedica de la activitatea directă. Dar cel puţin ne putem ruga. După trei accidente vasculare devastatoare, autoarea Corrie ten Boom, fosta "călătoare în slujba Domnului", care a cutreierat toată lumea, s-a trezit imobilizată la pat, singură, într-o cămăruţă cu vedere spre grădină. I-a rugat pe cei care o îngrijeau să pună pe toţi pereţii fotografii ale prietenilor şi misionarilor. Chiar şi când membrele i-au devenit inerte, ochii ei se mişcau de la o fotografie la alta, iar cei din cameră ştiau ce înseamnă acel lucru: Corrie se ruga.

Mila, este transfer de dumnezeire la sufletul omului, acel care l-a cunoscut pe Domnul, i-a cunoscut mila.Nu poti fi milos ,daca nu ai experimentat mila in viata ta personala.O data ce ai cunoscut mila Lui, n-ai cum sa stai nepasator, cind in jurul tau, sunt persoane cu diferite nevoi, incepind de la cele spirituale,fizice si materiale.Mila este un flux de energie , putere a Duhului Sfint,un dar minunat care i se da celui ce se pune la dispozitia Domnulu.Cind esti detinatorul acestui dar, te poti considera un om bogat si fericit,Asa cred, caci era vaduva care a daruit cei 2 banuti ,a dat tot ce avea, gindindu-se la altii care aveau mai multa nevoie ca ea.Cind daruiesti din dragoste,mila sincera, nu numai caci deschizi cerul si se bucura cel caruia ii daruiesti dar, aduci cerul in inima ta, si nu mai ai nevoie de altceva,Atunci, inima traieste ''preaplinul''fericirii absolute.Mila, poate imbraca multe forme, ;verbala, [unde nu este nevoie si de insotire materiala, verbala ,si sustinere spirituala, unde sufletul vizat are mari nevoi spirituale, verbal, spiritual si material, acolo unde este nevoie de implicare totala in darul oferit, adica, mingaiere,insotire in rugaciuni si ajutor material din prinos, asa cum spune Biblia.]Indumnezeiti de Duhul Domnului, putem darui din tot ce avem ca cel de linga noi, in nevoi sa nu simta lipsa, sa se simta iubit, sa vada pe Domnul Isus in lucrarea de ascultare.Sunt enorm de multi,frati si surori in nevoi, care asteapta mila Domnului, care ''trebuie''sa treaca prin noi, la cei de linga noi.As numi mila, mingaierile de care avem nevoie fiecare dintre noi,Daca dam, noua ne dam .Sa lasam mila sa mearga inaintea noastra ,spre tronul Domnului, ca sa fim recunoscuti,...ca pomul dupa roada.
Adăugat în 17/10/2012 de sanda_tulics
Cel rău își manifestă din plin, zi de zi ura față de Dumnezeu lovind în creaturile lui Dumnezeu care au fost făcute de El după Chipul și Asemănarea Sa pt. că el știe că acestea vor moșteni Împărăția din care a fost aruncat el dar mâna bună a Tatălui nostru este cu noi să ne apere, să ne întărească, să ne mângâie, să ne lege rănile și să ne izbăvească de aceia să nu-L tratăm pe Dumnezeul și Domnul nostru după stările noastre emoționale care sunt tare nepotrivite și nejustificate de multe ori ci întotdeauna să-L cinstim din toată inima și să-L preamărim în gândirea și ființa noastră, atunci: nici un necaz nu ne va birui, nici o boală...și vom călca peste șerpi și scorpii...Fără nici o frică, plini de Puterea lui Dumnezeu!
Adăugat în 17/10/2012 de Ioanhapca
Da, aşa este, trebuie să iubim mila, nu să o practicăm pentru foloase egoiste, milostenia trebuie făcută cu dăruire şi bucurie, şi să privim cu dragoste spre toate sufletele din jurul nostru. Toate acestea de altfel se regăsesc ca şi porunci dumnezeieşti pe care trebuie să le tratăm cu mare seriozitate. O maximă spunea "Adevărata fericire reclamă dragoste", să căutăm aşadar virtuţile care ne fac plăcuţi înaintea lui Dumnezeu. Fiţi binecuvântaţi şi pentru aceste comentarii, binecuvântaţi fie toţi cititorii.
Adăugat în 17/10/2012 de floridinmaracineni
sunt cazuri când ar trebui să avem compasiune pentru noi înşine şi cred că este necesar să îţi oferi şi ţie un pic de milă. Nu trebuie să devenim egocentrişti dar nici să trăim numai într-o pedeapsă. Având milă de tine, având milă de sufletul tău şi de trupul tău, înveţi ce este mila, ce este compasiunea şi aşa cum îţi doreşti un pic de milă pentru tine, cunoşti cum să oferi compasiune, cum să ai milă, şi cel mai important - cui, pentru cine, pentru ce - să ai şi să dai milă.
Domnul să ne ajute pe toţi să putem discerne, să putem cunoaşte şi să ne înveţe şi cum să oferim pentru a nu fi amărăciune pentru alţii.
Foarte bun şi acesta.
Domnul să te binecuvânteze.
Adăugat în 18/10/2012 de 1954adina.9mai
Statistici
  • Vizualizări: 1129
  • Export PDF: 2
  • Comentarii: 4
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni
Neemia 9:17 n-au vrut să asculte şi au dat uitării minunile pe care le făcuseşi pentru ei. Şi-au înţepenit grumazul şi, în răzvrătirea lor, şi-au pus o căpetenie ca să se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu eşti un Dumnezeu gata să ierţi, îndurător şi milostiv, încet la mânie şi bogat în bunătate. Şi nu i-ai părăsit