Sărbătoarea Azimilor (Levitic 23:6-8) dura șapte zile, începând cu prima zi după Paște – adică din a cincisprezecea zi a lunii Nisan până în a douăzeci și una zi. În această perioadă, evreii trebuiau să scoată din case orice aluat dospit, orice plămădeală (Exod 13:7). În Biblie, plămădeala sau drojdia simbolizează păcatul. Această pâine nedospită ne reamintește de Mesia, care nu are păcat (1 Petru 2:21-25). Evreii mănâncă pâine nedospită chiar și în zilele noastre, în timpul acestei sărbători. Prepararea unei astfel de pâini nedospite implică străpungerea pâinii. Tot astfel, Isus Hristos a fost străpuns pentru păcatele noastre și prin rănile Lui suntem vindecați (Isaia 53:5). În altă ordine de idei, sărbătoarea pâinilor nedospite simbolizează o viață eliberată de răutate și păcat și caracterizată prin „pâinea nedospită” a curăției, sincerității și adevărului (1 Corinteni 5:8). Totodată, Isus Hristos este Pâinea vieții. Cine mănâncă această Pâine nu va flămânzi niciodată, căci Pâinea lui Dumnezeu care se coboară din cer dă lumii viața (Ioan 6:32-35).