La multe nunți există obiceiul aruncării buchetului de către mireasă. Se spune că fata care prinde buchetul se va mărita următoarea sau va face acest pas în viitorul apropiat. Realitatea ne-a arătat însă că acest obicei nu are vreo legătură cu adevărul, ci mai mult cu tradiția. Pe de altă parte, am fost martor la o nuntă în care acest obicei s-a implementat cu totul altfel. Într-adevăr, s-au adunat fetele nemăritate ca să prindă buchetul miresei. Însă în momentul aruncării buchetului, mireasa l-a înmânat foarte repede unei anumite fete, din mulțimea de tinere care așteptau să prindă buchetul. De fapt, un băiat dorea să o ceară în căsătorie pe această tânără și s-a înțeles cu mirii să se folosească de acest moment. Imediat după ce i-a înmânat buchetul acelei tinere, mireasa a condus-o în fața tânărului respectiv. Băiatul i-a dăruit un inel și a îngenunchiat, cerând-o în căsătorie. Această tânără s-a emoționat foarte mult. Cu o mână ținea buchetul de flori și în altă mână avea inelul de logodnă. Sunt sigur că a fost foarte surprinsă de aceste două binecuvântări pe care le-a primit atât de repede. Văzând această scenă, Duhul Sfânt mi-a arătat o realitate spirituală mai adâncă, care se ascunde în spatele unui astfel de principiu. De multe ori, noi evanghelizăm anumite persoane și le invităm la biserică, fără să ne rugăm prea mult pentru ele și fără să vorbim prea mult cu Dumnezeu despre ele. Dar Isus Hristos este Mirele și Mântuitorul nostru. De fiecare dată când dorim să aruncăm buchetul (sperând că acești oameni se vor căsători cu Isus Hristos), noi trebuie să vorbim cu Mirele nostru despre ei. El li se poate revela într-un mod în care noi nu ne gândim, punându-i în postura de a-L alege ca Mire și ca Mântuitor al vieții lor.