Uneori, când părem mai slabi, noi suntem, în realitate, mult mai puternici. Apostolul Pavel ne învață că puterea lui Dumnezeu este făcută desăvârșită în slăbiciune. Apostolul simte plăcere în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări pentru Isus Hristos, căci, atunci când este slab, el este, de fapt, tare (2 Corinteni 12:9-10). Tot astfel, deseori putem fi descurajați, din cauza dificultății anumitor lucrări. Nu o dată am auzit ideea că trăim într-o societate postcreștină, care este imposibil de evanghelizat. Noi trebuie să fim conștienți că nu putem convinge oamenii, că asta este treaba lui Dumnezeu. Și trebuie să credem că Dumnezeu ne va da putere să Îl mărturisim, că El ne va învăța cum să le răspundem oamenilor. Deseori, noi uităm ce fel de Dumnezeu avem. Și credem că Diavolul are arme mai puternice decât Isus Hristos. Trebuie însă să ne rugăm ca Dumnezeu să ne deschidă ochii și să vedem adevărul. Slujitorul lui Elisei s-a temut de puternica oaste a sirienilor, care înconjurase cetatea Dotan pentru a-l prinde pe profet. Însă omul lui Dumnezeu s-a rugat ca slujitorului să i se deschidă ochii, pentru a vedea armata invizibilă a lui Dumnezeu, care era mult mai numeroasă decât oștile sirienilor (2 Împărați 6:8-23).

          Billy Graham povestește o întâmplare din viața misionarului John G. Paton, care a vestit Evanghelia în insulele Hebride. [1] Băștinașii au vrut să dea foc casei unde locuia misionarul împreună cu soția sa. Aceștia doreau să îi omoare pe cei doi, deoarece aduseseră o credință nouă pe insulă. Cei doi soți s-au rugat toată noaptea ca Dumnezeu să îi scape de furia localnicilor. Dimineața, au realizat că nimeni nu se atinsese de casa lor. Peste aproape un an, după ce șeful tribului s-a convertit la creștinism, acesta i-a întrebat pe misionari despre oamenii care le-au păzit casa în acea noapte când băștinașii doreau să îi ardă de vii. Misionarul a răspuns că nu era nimeni, deoarece doar el și soția lui fuseseră acasă. Însă șeful tribului a confirmat că toți băștinașii au văzut sute de oameni mari și înalți cu săbiile în mână. Aceștia erau îmbrăcați în haine strălucitoare și stăteau nemișcați în jurul casei misionarilor. Atunci Paton a realizat că Dumnezeu a trimis o parte dintre îngerii Lui ca să-i scape de furia localnicilor. Într-adevăr, Biblia ne arată că îngerul Domnului coboară la cei ce se tem de El și-i scapă din primejdie (Psalmul 34:7).

          Dumnezeu este mult mai aproape de noi decât am putea crede. Acesta nu se compară cu Diavolul (este atotputernic), iar îngerii Lui sunt mai numeroși și mai puternici decât forțele demonice. Dacă ne rugăm cu credință, noi putem nimici lucrările demonilor care încearcă să-i atragă pe oameni pe drumul pierzării. Poate că mulți dintre noi nu avem putere politică, bunăstare materială sau influență socială. Dar dacă noi vom păzi cuvântul lui Dumnezeu, El ne va pune înainte o ușă deschisă pe care nimeni n-o va putea închide (Apocalipsa 3:8). Iată că El este cu noi în toate zilele, până la sfârșitul veacului (Matei 28:20).

Bibliografie:

[1] Billy Graham, Angels: God's Secret Agents (Nashville, TN. : W Publishing Group, 1975), p. 3