„Pe cine dă cu bucurie, îl iubeşte Dumnezeu.” (2 Corinteni 9:7)

     Iată cum sună integral acest verset scris de apostolul Pavel: „Fiecare să dea după cum a hotărât în inima lui: nu cu părere de rău sau de silă, căci „pe cine dă cu bucurie, îl iubeşte Dumnezeu.” Dărnicia pe care Dumnezeu o răsplătește este dărnicia deliberată, făcută cu o atitudine de bucurie. Iată trei premize prin care poți ajunge să faci asta: 1) Pune-i pe ceilalți mai presus de tine. Fiecare dintre lucrurile acestei lumi are caracter temporar, inclusiv faima și averea; oamenii sunt cei care contează! Slujba ta, pasiunile și alte interese vor muri odată cu tine. Oamenii îți supraviețuiesc! Adevărata măsură a succesului nu constă în numărul de persoane care te ajută, ci în numărul de persoane pe care le ajuți tu! (vezi Galateni 5:13) 2) Nu lăsa ca lucrurile să pună stăpânire pe tine. Nimeni nu ar trebui să devină vreodată robul propriilor bunuri. Nimeni nu ar trebui să muncească doar pentru simplul fapt de a obține mai mult și de dragul de a avea mai multe. Dacă vrei să fii în controlul inimii tale, nu lăsa lucrurile să preia controlul asupra ta! Întrebarea este: „Tu ești stăpânul bunurilor tale sau bunurile tale sunt stăpânul tău?” Cei ce dăruiesc folosesc ceea ce dețin ca pe o resursă pentru a face din această lume un loc mai bun de trăit. Și fac acest lucru indiferent cât de mult sau de puțin au… De ce? Deoarece ei își strâng comori în cer! (vezi Matei 6:21) 3) Definește succesul în termenii semănatului, nu ai culesului. Robert Louis Stevenson, romancier scoțian din secolul al XIX-lea a spus: „Eu apreciez succesul unei zile în funcție de semințele pe care le semăn, nu de recolta pe care o culeg!” Pasajul din 2 Corinteni 9:6-10 ar trebui să fie exemplul și stimulentul de generozitate pentru fiecare dintre noi. Dacă îți trăiești viața cu intenția de a îmbogăți viața altora, viața ta va fi plină, nu goală!