Neem. 6.9-14 Toţi oamenii aceştia voiau să ne înfricoşeze şi îşi ziceau: „Li se va înmuia inima şi lucrarea nu se va face.” Acum, Dumnezeule, întăreşte-mă! M-am dus la Şemaia, fiul lui Delaia, fiul lui Mehetabeel. El se închisese şi a zis: „Hai împreună în casa lui Dumnezeu, în mijlocul Templului şi să închidem uşile Templului; căci vin să te omoare.” Eu am răspuns: „Un om ca mine să fugă? Şi care om ca mine ar putea să intre în Templu şi să trăiască? Nu voi intra!” Şi am cunoscut că nu Dumnezeu îl trimitea. Ci a prorocit aşa pentru mine, fiindcă Şanbalat şi Tobia îi dăduseră argint. Şi, câştigându-l astfel, nădăjduiau că am să mă tem şi că am să urmez sfaturile lui şi să fac un păcat. Ei s-ar fi folosit de această atingere a bunului meu nume, ca să mă umple de ocară. Adu-Ţi aminte Dumnezeule, de Tobia şi de Şanbalat şi de faptele lor. Adu-Ţi aminte şi de Noadia, prorociţa, şi de ceilalţi proroci care căutau să mă sperie!

Una din armele vrăjmaşului este frica de oameni. Fericit este acel slujitor al lui Dumnezeu care nu cade într-o astfel de capcană. Dacă ne temem de Dumnezeu nu avem nicio frică de vreo faţă omenească. Un astfel de om era prin excelenţă dregătorul Neemia. Planul celor răi a fost dat peste cap pentru că Neemia s-a rugat lui Dumnezeu care l-a înzestrat cu darul discernerii duhurilor. De pildă, el a cunoscut că Şemaia, fiul lui Delaia, nu-i aducea un mesaj de la Dumnezeu când l-a sfătuit să fugă. De asemea, Neemia cunoştea prevederea Scripturii care-i interzicea intrarea în Templu sub pedeapsa cu moartea. Putem fi înşelaţi foarte uşor de către cel rău dacă nu cunoaştem Biblia. Prorocii falşi au, de obicei, motivaţii false. Motivaţia lui Neemia era să facă voia lui Dumnezeu care l-a trimis la Ierusalim. Dar Şanbalat şi Tobia, prorociţa Noadia şi alţii asemenea lor aveau un mesaj de derutare a lui Neemia ca să nu se facă lucrarea Domnului. În astfel de situaţii noi ne alimentăm inima cu puterea de sus prin rugăciune. Neemia Îi aduce aminte lui Dumnezeu că nişte oameni rău intenţionaţi au cheltuit bani pentru plata unui diversionist, ca Şemaia, cu scopul ca să-l sperie şi să-l facă să greşească într-un fel ca să poată fi acuzat că nu respectă Legea lui Moise. Dumnezeu însă a vegheat asupra lui Neemia şi astfel reacţiile sale la toate aceste atacuri au fost echilibrate şi pline de înţelepciune. Lucrarea lui Dumnezeu a mers înainte iar diversioniştii şi prorocii falşi au rămas de ruşine.