„...un duh blând și liniștit este de mare preț...”
Autor: Lorena Timișag  |  Album: Devoțional  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de lorena97 in 01/01/2019
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 2 voturi

          Un îndemn care îmbogățește  mesajul Evangheliei îl găsim în epistola scrisă Bisericii din Efes: „Cercetați ce este plăcut Domnului”. (cap. 5/10)

Am ieșit de sub „directivele legii” care ne dicta ce trebuia să facem și ce nu,   iar „astăzi” suntem liberi. În această „libertate” de dragul Mântuitorului nostru, fiind strămutați în Împărăția Fiului dragostei, suntem îndemnați ca tot din dragoste să căutăm ce este plăcut Lui.

Ai un soț sau o soție pe care o iubești și vrei să-i faci un cadou... Primul gând și prima întrebare este aceasta: Ce-i place soțului? sau ce-i place soției mele? Și-i vei lua exact ce-i place...

La fel stau lucrurile și pe plan spiritual. „Doamne ce-ți place Ție? Care sunt lucrurile care au valoare în ochii Tăi”? Am descoperit un lucru care-i place Domnului:

„un duh blând și liniștit este de mare preț înaintea lui Dumnezeu”. (1 Petru3/4b) Oare care este prețul și cât este dispus Dumnezeu să plătească sau să răsplătească celui ce deține un astfel de duh? Dar oare deținem noi așa ceva?   Un duh blând aduce cu sine liniștea sufletească de care avem nevoie. Numai că într-o lume agitată, la presiunea factorilor înconjurători este dificil să fii liniștit.

Despre Moise citim că a fost „cel mai blând om de pe fața pământului”. Această virtute înfrumusețează viața unui creștin. Dar oare putea el să fie blând și liniștit din moment ce citim că el conducea un popor răzvrătit?

În una din zile a trebuit să fie „testată” blândețea celui mai blând om de pe fața pământului. Trei oameni din aceiași seminție cu el i-au zis: „Destul, căci toată adunarea, toți sunt sfinți și Domnul este în mijlocul lor” .

Finalul: „Moise s-a mâniat foarte tare”. Cum este posibil atâta supărare de la o singură vorbă? Ne-am așteptat să-i sfătuiască cu duhul blândeții, sau să se roage pentru ei, dar nu... dimpotrivă:   „Doamne, nu căuta la darul lor”.   Moise ar fi trecut mai ușor cu vederea dacă nu s-ar atins de „scaunul” lui... Totul îi bine și frumos până nu-i afectată poziția privilegiată.

Maria și Aron au vorbit și ei împotriva lui, din pricina femeii etiopiancă. Ei considerau că nu este permis conform legii ca un păstor să se căsătorească cu o femeie dintre neamuri. Dar Moise nu sa supărat, ci dimpotrivă s-a făcut că nu aude, dar s-a sesizat Dumnezeu și a pedepsit-o pe Maria. Dar intervine Moise cu rugăciune și mijlocește pentru ea... De unde atâta compasiune? Era sora lui de sânge... Și cum să nu ne doară de sora noastră? De străin, rămâne de văzut... Poate prea târziu au venit învățăturile  apostolului Pavel în acest sens: „Dacă cineva cade deodată într-o greșeală, voi care sunteți duhovnicești să-l ridicați cu duhul blândeței... ” 

Tocmai de aceia Domnul Isus ne îndeamnă să învățăm de la El. De ce? Deoarece omul indiferent cum îi este numele, este și va rămâne „carne păcătoasă”, iar psalmistul constată că orice om este înșelător. Fără excepție... El este blând și smerit cu inima... El s-a rugat pentru cei vinovați. (Isaia 53/12) pentru cei cei băteau piroane în mâini și-n picioare: „Tată iartă-i că nu știu ce fac”.

Model de blândețe și  smerenie...

Da. „Blândețea noastră să fie cunoscută de toți oamenii”. Nu numai de prietenii noștri.

„Și robul Domnului nu trebuie să se certe, ci să fie blând cu toți, în stare să învețe și pe alții... ”Ce anume? Lecția blândeței.

Înseamnă că trebuie să veghem să nu răbufnim la fiecare vorbă ținând cont și de faptul că nu suntem în totalitate „fire dumnezeiască” (2Petru 1/4) ci e un amestec cu fire pământească. Cum funcționează această combinație? Facem un experiment simplu: Punem două pahare cu apă limpede unul lângă celălalt. În unul din ele punem o fărâmă de pământ. Nu se întâmplă nimic deosebit. Dar dacă le agiți apare diferența...

Suntem cei mai buni, blânzi și liniștiți câtă vreme nu ne „calcă nimeni pe picior”, nu se atinge de dreptul nostru și nu „intră înaintea noastră”. Dar dacă se întâmplă lucrurile se schimbă...

Tocmai de aceia un duh blând și liniștit este de mare preț... Și pe cât posibil să-l avem în toate circumstanțele vieții.  

Înseamnă că trebuie să veghem să nu răbufnim la fiecare vorbă ținând cont și de faptul că nu suntem în totalitate „fire dumnezeiască” (2Petru 1/4) ci e un amestec cu fire pământească. Cum funcționează această combinație? Facem un experiment simplu: Punem două pahare cu apă limpede unul lângă celălalt. În unul din ele punem o fărâmă de pământ. Nu se întâmplă nimic deosebit. Dar dacă le agiți apare diferența...
Îmi place această imagine că arată ceva din complexitatea celor două naturi. Despre Domnul Isus Biblia spune că a avut o natură-fire asemănătoare cu a noastră dar fără păcat.
Cum e posibil să ai o natură pământească -omenească fara păcat? E posibil, că Domnul Isus a avut o asemenea natură. El a avut două naturi ca şi noi: una omenească- pământească, şi cealaltă dumnezeiască- cerească, dar amândouă au fost fară păcat.

Ce aţi spune de următoarea realitate, ca la uni creştini şi natura pământească şi cea cerească să fie cu păcat!!!. Noi am spune că e imposibil aşa ceva:să ai o natură cerească cu păcat.
Aici vreau să pun două întrebări. Prima : cei ce savârşesc ( lucrează) nelegiuirea în numele Domnului Isus, cu care natură lucrează, cu cea pământească sau cu cea cerească?
Îngeri cazuţi nu au natură pământească ci numai natură spirituală adică cerească, Întrebare : ce fel de natură cerească au ingeri cazuţi sfântă sau păcătoasă? Dar creştini cazuţi? Au o natură spirituală păcătoasă.
După cum Domnul Isus a fost fară păcat şi în natura pământească şi in cea cerească, tot aşa creştinătatea cazută de la credinţă este cu păcat şi în natura pâmântească şi în cea spirituală......
Acest adevar trist ar trebui să le taie elenul apostaţilor care se cred sfinţi datorită faptului că ei au o natură cerească- spirituală.
Când îi vad cât caz fac aceştea ,de faptul că ei sunt copii ai lui Dumnezeu, în timp ce calcă pe urmele deavolului, am,, blândeţea,, lui Moise când a coborât cu tablele legi de pe munte şi de furie le-a spart de poala stânci..... Doamne ai milă de noi, şi deschide-ne ochi ca să ne vedem starea spirituală! Amin!
Adăugat în 22/01/2019 de ambrozie
Statistici
  • Vizualizări: 450
  • Export PDF: 1
  • Comentarii: 1
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni