Metanoia-termen din greaca veche, înseamnă literal "schimbarea minții", fiind tradus ca '"pocăință" în toate traducerile românești. Azi, sensul exact începe să pălească, din cauza interpretărilor abuzive de tip "new-age". Unii o confundă cu gândirea "pozitivă".
Deci, metanoia nu înseamnă să începi să gândești pozitiv cum că ai mântuirea asigurată și nu poți să o pierzi nicidecum... . ca și cum ai fi definitiv înscris la "sistemul de asigurări ceresc". Da, ești scris în Cartea Vieții, dar, conform Apocalipsei, poți să fii și șters din divinul "recensământ". Păcatul în care persiști te poate separa de Domnul, ca și inima rea și necredincioasă.
În concluzie, metanoia înseamnă să te deprinzi să cugeți la gândurile Domnului, descoperite în Scripturi sau direct ție până devin și ale tale și să meditezi la voia divină, până ți-o însusești deplin ca fiind a ta, proprie.
Dar, e esențial să urmeze și schimbarea vieții după schimbarea gândirii, altfel nu e nici o dovadă că se derulează nașterea din nou.
Și să devii cu adevărat o făptură nouă:
2 Corinteni 5:17 – "Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus, iată că toate lucrurile s-au făcut noi."