Interfața site-ului a fost îmbunătățită și mai sus vedeți săgeți care indică unde se află acum fiecare element principal de navigare și căutare.

SURSELE DOMNULUI
Autor: Igor Opincă  |  Album: fara album  |  Tematica: Deznadejdea
Resursa adaugata de RepalovVeaceslav in 11/10/2018
    12345678910 0/10 X
Dumnezeu l-a hrănit pe Ilie, proorocul Său ascultător, din două surse. Când prima sursă a secat, Dumnezeu l-a trimis pe prooroc la o altă sursă. Înainte de a începe să folosească fiecare sursă, Dumnezeu îi trimite lui Ilie revelația Sa.
- Şi cuvântul Domnului a vorbit lui Ilie cu aceste vorbe: „Pleacă de aici, îndreaptă-te spre răsărit şi ascunde-te lângă pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului. Vei bea apă din pârâu şi am poruncit corbilor să te hrănească acolo.” (1 Împărați 17:2-4)
- Atunci, cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: „Scoală-te, du-te la Sarepta, care ţine de Sidon, şi rămâi acolo. Iată că am poruncit acolo unei femei văduve să te hrănească.” (1 Împărați 17:8-9)


Este o lecție pentru noi în aceste cuvinte. Când seacă un izvor, începe să curgă din altul. În viața noastră, ca “sursă”, subânțelegem toate lucrurile – serviciu, oameni, casă, loc, împrejurările din prezent. Se întâmplă câ ne lipim prea strâns de o anumită “sursă”, în viața noastră și socotim, că este singura fereastră, prin care Dumnezeu poate să ne dea toate de ce avem nevoie. Și dacă se întâmplă să sece un astfel de “izvor”, atunci ni se pare, că este sfârșitul, toate s-au distrus, și cum mai departe vom trăi.

Dar la Dumnezeu pentru noi, totul este altfel. Dacă suntem oamenii Lui Dumnezeu, atunci trebuie să credem și să vedem, că dacă “a secat” un izvor, atunci aceasta înseamnă, că a venit timpul să bem dintr-un alt izvor. Dacă a-ți pierdut serviciul, sau vedeți, că sursa materială picură încet, și devin din ce în ce mai puține picături, să știți, că nu este sfârșitul – ci un alt început!

- „Am poruncit corbilor să te hrănească acolo” (1 Împărați 17:4)
- “Iată că am poruncit acolo unei femei văduve să te hrănească” (1 Împărați 17:9)

Acest cuvânt: “Am poruncit” – speranța noastră, este sursa măreției credinței noastre, în aceasta este încrederea, că la Domnul totul este sub control, și nimic nu scapă din mâna Lui. Fiecare dintre noi își poate găsi pacea în acest verset “Am poruncit!”

‘Căci El Însuşi a zis: „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi.” Aşa că putem zice plini de încredere: „Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme…’ (Evrei 13:5b-6a)

Fie ca în inima voastră să fie această speranță tare, indiferent de necazurile din viață, și de problemele financiare!

Traducere: Repalov Veaceslav

„Ajutorul îmi vine de la Domnul, care a făcut cerurile şi pământul” (Psalmii 121:2)
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 55
Opțiuni