Interfața site-ului a fost îmbunătățită și mai sus vedeți săgeți care indică unde se află acum fiecare element principal de navigare și căutare.

NU VĂ PIERDEȚI SPERANȚA, CÂND VI SE PARE CĂ NU EXISTĂ SCĂPARE
Autor: Igor Opincă  |  Album: fara album  |  Tematica: Adevarul
Resursa adaugata de RepalovVeaceslav in 20/09/2018
    12345678910 0/10 X
(Iona 2:4-8) Ziceam: ‘Sunt lepădat dinaintea ochilor Tăi! Dar iarăşi voi vedea Templul Tău cel sfânt.’ Apele m-au acoperit până aproape să-mi ia viaţa, adâncul m-a învăluit, papura s-a împletit în jurul capului meu. M-am coborât până la temeliile munţilor, zăvoarele pământului mă încuiau pe vecie, dar Tu m-ai scos viu din groapă, Doamne, Dumnezeul meu! Când îmi tânjea sufletul în mine, mi-am adus aminte de Domnul, şi rugăciunea mea a ajuns până la Tine, în Templul Tău cel sfânt. Cei ce se lipesc de idoli deşerţi îndepărtează îndurarea de la ei.

Criza în relația proorocului cu Dumnezeu, l-a dus pe Iona în starea, pe care el o descrie ca “iad”, “învăluire”, “tânguire”. Această stare era dezastruoasă, când doar datorită milei Domnului ești încă în viață!

Posibil criza relației voastre cu Dumnezeu, va adus de asemenea într-o stare foarte “necomfortabilă”, în așa o stare nu puteți mai mult să vă mișcați, nu vedeți decât doar întuneric, dar sunteți încă în viață. Și aceasta este o minune! În loc să-l respingă pe Iona, Dumnezeu i-a salvat viața, măcar că i-a luat “comfortul” precedent. Posibil, Dumnezeu într-un mod asemănător, va păstrat viața până acum.

În timpul necazului Iona a recunoscut puterea deplină a Domnului asupra Sa: “Şi totuşi mă aruncaseşi în adânc, în inima mării…” (Iona 2:3). Când viața lui se stingea, și el nu putea să schimbe ceva, el s-a rugat Domnului: “... mi-am adus aminte de Domnul, şi rugăciunea mea a ajuns până la Tine, în Templul Tău cel sfânt…” (Iona 2:7) Când deja nu mai puteți face ceva – nu înseamnă că nu puteți să vă rugați. Uneori rugăciunea – este unicul lucru, pe care încă Îl putem face, și care este în stare să ne ajute: “…În strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul şi m-a ascultat; din mijlocul Locuinţei morţilor am strigat şi mi-ai auzit glasul” (Iona 2:3). Domnul ne aude, chiar și atunci, când ne rugăm Lui din „adâncul” și din „întunericul” în care ne aflăm!

Din “fundul” suferințelor voastre, chemați-L pe Dumnezeul Milostiv, închinați-vă Lui, având suficientă motivație, de a vă restabili relația cu El: “Cei ce se lipesc de idoli deşerţi îndepărtează îndurarea de la ei. Eu însă Îţi voi aduce jertfe cu un strigăt de mulţumire, voi împlini juruinţele pe care le-am făcut. Mântuirea vine de la Domnul” (Iona 2:8-9).

Să nu vă pierdeți niciodată speranța, când vi se pare că nu există scăpare. Căci izbăvirea vine de la Domnul!

- Dumnezeul milostiv! Îți mulțumesc pentru viață, pentru că crizele îmi deschid inima și gura pentru Tine. Recunosc autoritatea Ta supremă asupra mea, și Îți spun “da” voii Tale bune pentru mine, și te rog izbăvește-mă din starea mea disperată! În numele Lui Iisus Hristos, te rog, amin.


Traducere: Repalov Veaceslav

“Cheamă-Mă, şi-ţi voi răspunde…” (Ieremia 33:3)

Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 40
Opțiuni