1. Am fugit prin lume, trist şi fără sens,
Şi am strâns durere mult prea mult în piept.
Sufletul meu plânge, e rănit şi frânt,
Lacrimi multe-n noapte m-au îmbătrânit.

2. Lumea-n cursul vieţii m-a lovit ades;
Singur, fără nume, căutam un sens.
Doar indiferenţa în lume am găsit,
Rătăcit şi singur, de toţi părăsit.

R1: Gânduri te frământă în nopţile târzii:
"Pustiit şi singur iarăşi tu rămâi.
Dacă totul trece şi se pierde-n vânt,
Unde-i dragostea?"

3. Mulţi se luptă-ntruna spre-a ajunge sus,
Calcă în picioare chiar şi ce e sfânt.
Îşi vând şi părinţii pentru-n gologan,
Te întrebi întruna de-i dreptate iar.

R2: Gânduri te frământă în nopţile târzii:
"Pustiit şi singur iarăşi tu rămâi.
Dacă totul trece şi se pierde-n vânt,
Unde-i dragostea?"

4. Aşteptam o şoaptă, un cuvânt de dor,
Raze de lumină şi un viitor.
Aşteptam iubirea cu suflet răvăşit;
Unde-i fericirea când omul e rănit?

5. Este o speranţă venită de sus
Pentru noi adusă de Domnul Isus.
Nu-i respinge glasul chiar de-i greu să crezi.
Dragostea există, Ea-i din Dumnezeu!