Sărac și fără vază-n lume
1. Sărac şi fără vază-n lume
Isus trecut-a pe pământ;
N-avea nimic din strălucirea
Ce răspândea în cerul sfânt.
Mărirea Lui Şi-a dezbrăcat
El, Care totul a făcut!
Un chip de rob El a luat
Şi într-un staul S-a născut.
2. Cu viaţa fără de prihană
Pe Dumnezeu El a slăvit,
Al Lui Cuvânt fără-ncetare
Lumină mare-a răspândit.
Iubirea-I făr-asemănare
Pe păcătoşi i-a căutat;
În prea bogata Sa-ndurare,
Pe mulţi bolnavi i-a vindecat.
3. Viaţa Lui a fost iubire,
Numai lumină, mare har,
Dar lumea, în a ei orbire,
I-a dat să bea pahar amar.
Întâmpinat cu-mpotrivire,
Neînţeles, dispreţuit,
Cu duşmănoasă asuprire
A fost pe-o cruce răstignit.
4. De bunăvoie-a mers la moarte,
Să poarte-al nostru greu păcat.
Cu Tatăl nemaiavând parte,
Atunci cu groază a strigat:
"De ce M-ai părăsit Tu, Doamne?"
Şi Duhul apoi Şi L-a dat.
El a trecut prin grea durere,
Dar noi iertare-am căpătat.
Isus trecut-a pe pământ;
N-avea nimic din strălucirea
Ce răspândea în cerul sfânt.
Mărirea Lui Şi-a dezbrăcat
El, Care totul a făcut!
Un chip de rob El a luat
Şi într-un staul S-a născut.
2. Cu viaţa fără de prihană
Pe Dumnezeu El a slăvit,
Al Lui Cuvânt fără-ncetare
Lumină mare-a răspândit.
Iubirea-I făr-asemănare
Pe păcătoşi i-a căutat;
În prea bogata Sa-ndurare,
Pe mulţi bolnavi i-a vindecat.
3. Viaţa Lui a fost iubire,
Numai lumină, mare har,
Dar lumea, în a ei orbire,
I-a dat să bea pahar amar.
Întâmpinat cu-mpotrivire,
Neînţeles, dispreţuit,
Cu duşmănoasă asuprire
A fost pe-o cruce răstignit.
4. De bunăvoie-a mers la moarte,
Să poarte-al nostru greu păcat.
Cu Tatăl nemaiavând parte,
Atunci cu groază a strigat:
"De ce M-ai părăsit Tu, Doamne?"
Şi Duhul apoi Şi L-a dat.
El a trecut prin grea durere,
Dar noi iertare-am căpătat.
Statistici
- Vizualizări: 5500
- Export PDF: 42
- Comentarii: 1
- Gramatical corect
- Cu diacritice
- Conținut complet
Opțiuni
Eclesiastul 11:9 Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cât eşti tânăr, umblă pe căile alese de inima ta şi plăcute ochilor tăi, dar să ştii că, pentru toate acestea, te va chema Dumnezeu la judecată.
1 Sărac şi fără vază-n lume Isus trecut-a pe pământ;
N-avea nimic din strălucirea ce răspândea în cerul sfânt.
Mărirea Sa şi-a dezbrăcat, El, care totul a făcut
Un chip de rob El a luat şi într-un staul S-a născut.
2 Cu viaţa fără de prihană, pe Dumnezeu El a slăvit;
Al Lui Cuvânt fără-ncetare lumină mare-a răspândit;
Iubirea-i făr' de-asemănare pe păcătoşi a căutat;
În preabogata Sa-ndurare, pe mulţi bolnavi i-a vindecat.
3 Viaţa Lui a fost iubire, numai lumină, mare har,
Dar lumea în a ei orbire, i-a dat să bea pahar amar;
Întâmpinat cu-mpotrivire, neînţeles, dispreţuit,
Cu duşmănoasă asuprire a fost pe-o cruce răstignit.
4 De bunăvoie-a mers la moarte, să poarte-al nostru greu păcat,
Cu Tatăl nemaiavând parte; atunci cu groază a strigat:
"De ce m-ai părăsit Tu, Doamne?" şi duhul apoi şi l-a dat,
El a trecut prin grea durere, iar noi iertare-am căpătat.