1 Sărac şi fără vază-n lume Isus trecut-a pe pământ;
N-avea nimic din strălucirea ce răspândea în cerul sfânt.
Mărirea Sa şi-a dezbrăcat, El, care totul a făcut
Un chip de rob El a luat şi într-un staul S-a născut.

2 Cu viaţa fără de prihană, pe Dumnezeu El a slăvit;
Al Lui Cuvânt fără-ncetare lumină mare-a răspândit;
Iubirea-i făr' de-asemănare pe păcătoşi a căutat;
În preabogata Sa-ndurare, pe mulţi bolnavi i-a vindecat.

3 Viaţa Lui a fost iubire, numai lumină, mare har,
Dar lumea în a ei orbire, i-a dat să bea pahar amar;
Întâmpinat cu-mpotrivire, neînţeles, dispreţuit,
Cu duşmănoasă asuprire a fost pe-o cruce răstignit.

4 De bunăvoie-a mers la moarte, să poarte-al nostru greu păcat,
Cu Tatăl nemaiavând parte; atunci cu groază a strigat:
"De ce m-ai părăsit Tu, Doamne?" şi duhul apoi şi l-a dat,
El a trecut prin grea durere, iar noi iertare-am căpătat.